Nici secundele în plus, nici minutele, orele, zilele și chiar lunile, n-aveau cum să compenseze o lipsă ce era atât de evidentă. Timpul ce l-ai pierdut mai mult singură nu ți-l dă nimeni înapoi să-l poți completa cu compania ce o ai acum. Dacă nu a fost acolo când trebuia, de ce e acum? Ce rost mai are să culegi floarea după ce e ofilită?
Odată ce a decis să plece, de ce l-ai mai lăsa să se întoarcă? Nu ești o gară abandonată, nu ești un pachet de țigări pe care unele persoane îl mai scapă din buzunarul de la geacă, nu ești un obiect pe care astăzi îl folosești și mâine îl uiți într-un colț. Ești o persoană ce merită în primul rând să fie tratată cu respect. Și dacă nu ești respectată de bună voie, atunci draga mea, e nevoie să te impui. E cazul să îți construiești un orizont al tău, să-ți îndepărtezi obstacolele ce-ți stau în cale și să-ți vezi de viață.
L-ai privit cum pleacă și n-ai fost în stare să faci nimic. N-ai strigat să se întoarcă, n-ai cerut timp, n-ai fost capabilă să scoți un sunet.Ai continuat să aștepți ca și cum el n-ar fi plecat niciodată. Timpul tău, amintirile, visele și sentimentele, erau dedicate lui. Câte ai investit pentru un om care nu a fost în stare să investească în tine câteva zile!
Tu ești cea mai importantă. Tu valorezi enorm de mult. Și cine nu știe să te aprecieze, nu-ți cunoaște adevărata valoare. Și persoanele ce nu-ți cunosc și apreciază valoarea, n-au ce să caute în viața ta. Învață să distingi răul de bine. Învață să vezi unde-i iubire și unde...nu-i nimic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu